Printr-o sumedenie de articole am explicat cum se poate ajunge la construcția și uneori la achiziția unei locuințe de calitate. În această serie de două articole aș vrea să punctez 10 caracteristici ale unei locuințe de calitate și într-un fel, rezultatul spre care tindem atunci când aplicăm informațiile pe care eu încerc să le împărtășesc. Mi-am dat seama că unii înțeleg informațiile descrise de mine, însă nu reușesc să-și imagineze rezultatul după însușirea acelor abilități de planificare, achiziție și construcție. Voi încerca să schimb asta, prin evidețierea unei direcții.
Caracteristicile menționate aici sunt valabile și în cazul achizițiilor proiectelor finalizate, doar că va fi destul de greu și destul de scump să găsiți chiar totul într-o singură construcție. Proiectele imobiliare sunt pline de promisiuni, care se bazează pe lipsa de pregătire a celor ce caută să achiziționeze o locuință. În cea de-a doua parte, am să evidențiez niște aspecte de detaliu, în principiu despre sistemele dintr-o locuință. Vom vedea cum contribuie ele la calitatea spațiului locativ. Seria asta nu este despre greșeli, ci despre succese și reușite.
1. Compartimentare, absența grinzilor și a stâlpilor la vedere
Cred că unul dintre cele mai importante aspecte de care trebuie să țineți cont este compartimentarea. Trebuie să existe o sincronizare între elementele structurale ale clădirii și compartimentare. Un exemplu negativ extrem ar fi stâlpul de susținere din mijlocul dormitorului. Trebuie să evităm să angajăm un inginer structurist și un arhitect care nu știu cum sau nu sunt dispuși să coopereze. De regulă, arhitectul trebuie să facă această mediere între buget, compartimentare, funcționalități, structurist și echipele de constructori.
O compartimentare practică înseamnă utilizarea spațiului la potențialul său maxim. Un rezultat mulțumitor oferă un aspect aerisit și o dispunere care permite luminii să pătrundă suficient în încăperi. Acesta este motivul pentru care am explicat cum se face compartimentarea eficientă pe funcționalități a unei structuri rezidențiale. Dacă puteți urma acele sfaturi veți reuși să evitați grinzile și stâlpii la vedere. Asta înseamnă evitatea colțurilor dificile, riscul construirii unor pereți strâmbi sau incomozi, costul ridicat cu amenajările interioare și un aspect general mult prea încărcat.
Un design minimalist și curat, face ca suprafețele să pară mai mari, lucru care oferă valoare clădirii construite. Locuințele de calitate au o structură integrată, cu centuri, grinzi și stâlpi încorporate în pereți. În funcție de structură, va fi nevoie sau nu, să separăm funcționalitățile spațiului locativ cu un perete. Dacă structura nu ne permite, atunci vom construi două încăperi prea mici. Vom căuta să evităm acest lucru și căutăm încăperi suficient de spațioase, cu o formă potrivită și cu o trecere armonioasă între ele. Toate aceste detalii se stabilesc încă din faza de proiect.
2. Suprafețele utile ale încăperilor și înălțimea liberă optimă
Un lucru important de considerat este suprafața utilă a încăperilor, dar mai ales modului în care aceasta poate fi valorificată. De exemplu, un hol lung reprezintă o suprafață utilă, însă funcționalitatea ei reală este discutabilă. De aceea, când am argumentat evitarea greșelilor de compartimentare în spațiilor rezidențiale, am explicat că este nevoie să evităm construcția imobilelor stil vagon. Existența unui hol prea lung, transformă percepția unei clădiri și îi reduce valoare, confortul și chiar crește costul de construcție.
O locuință bine compartimentată influențează pozitiv confortul și nevoia fiecărui membru de intimitate. Fiind o investiție pe termen lung, trebuie să luați în calcul nu doar suprafața necesară în prezent, ci și să estimați necesitățile din viitor. Am tot insistat pe parcurul enunțării articolelor de suport, nevoia de a gândi o structură funcționabilă și atunci când ea suferă o remodelare sau o adiție, precum o extensie. Apoi, înălțimea liberă se referă la spațiul dintre pardoseală și tavan, un aspect foarte important de luat în considerare pentru confortul membrilor.
Un tavan jos influențează calitatea spațiului și a camerei. Am argumentat despre suprafețele utile ale încăperilor împreună cu înălțimea liberă optimă, pentru că am dorit să punctez faptul că sunt strâns legate una de alta. Când am punctat succint și general despre reguli pentru dimensionarea camerelor într-o clădire rezidențială, am început cu înălțimea. Motivul este că rareori mai putem modifica înălțimea unei clădiri, după ce ea a fost construită. Deși este mai rar, uneori ne putem dori chiar să reducem suprafața locuinței.
3. Finisaje de calitate pentru spațiile interioare și exterioare
În planificarea unei locuințe de calitate, detaliile care par mai puțin importante la început pot face diferența pe parcurs. Este bine să documentați și să acordați atenție materialelor de construcții, dar și finisajelor pe care urmează să le utilizați. Am să repet, spunând că decorul interior și exterior, inclusiv materiale și manoperă, va costa deseori mai mult decât structura de rezistență. Știu că pare contraintuitiv, mai ales pentru cineva care nu are experiența unei construcții în regie proprie. Însă, este adevărat și în timp diferența devine și mai accentuată.
Avem o preocupare persistentă pentru calitate, durabilitate, funcționalitate sau design în dezvoltarea locuințelor. Merită să acordăm atenție sporită calității materialelor utilizate, dar mai ales asupra celor care ajung să le monteze. Pe partea interioară vom pune accentul pe funcționalitate înainte de toate. Imaginați-vă o ușă care nu se deschide pentru că s-a lăsat în propria greutate. Degeaba arată bine ușa dacă nu funcționează, iar insistența de a funcționa când nu este așa, poate deteriora și alte elemente, precum parchetul sau rama tocului de ușă.
Un aspect secundar, însă la fel de important asupra calității finisajelor este durabilitatea. Aici ne interesează perioada de exploatare în condiții normale. Și durabilitatea este influențată de calitatea materialului și de iscusința celui care îl montează ori instalează. Însă, cred că merită menționat că durabilitatea unui finisaj este strâns legat de utilizarea potrivită, a materialului potrivit, în locul potrivit. De aceea, în baie vom utiliza produse ceramice, nu produse din lână sau lemn.
4. Fațada și izolarea termică
Tâmplăria ferestrelor și a ușilor exterioare este esențială atunci când urmăriți confortul termic al unei locuințe. Aceasta, alături de calitatea materialelor folosite pentru termoizolare, sunt cele care vă vor proteja pe termen lung investiția. Aici am să fac o mică paranteză necesară. Nu calitatea produselor de termoizolație de pe piață sunt problema. Problema actuală constă în selectarea produselor sau materialelor potrivite, apoi montajul lor corect, inclusiv interacțiunea cu ușile exterioare, ferestrele eficiente, ventilația cu recuperare de căldură, balcoanele, terasele, acoperișul, contravântuirile expuse, etc.
Este important să vă puneți astfel de întrebări încă din etapa de planificare, fiind unul dintre aspectele pe care le veți descoperi mult după terminarea construcției. Locuințele sunt construite cu tâmplărie și sticlă multistratificată termoizolantă. Aceste ferestre au o parte invizibilă montată în perete, astfel încât bariera termică să fie cât mai eficientă, ba chiar completă. Termoizolația și lipsa punților termice, dar și aspectul estetic al interacțiunii dintre ea și restul elementelor constructive, oferă un argument puternic pentru o clădire rezidențială de calitate. O fațadă termoizolată nu trebuie să fie aceea plictisitoare și banală.
Fațadă bine termoizolată poate avea elemente arhitecturale similare cu o clădire neizolată, doar că este nevoie de ceva mai multe cunoștințe din partea executantului, timp prelungit de execuție, buget mai mare și ceva imaginație. Fațadele termoizolate cu elemente arhitecturale tradiționale, complexe sau cu funcționalități comerciale, au și cel mai mare cost, mai ales pentru elementele din jurul ușilor, a ferestrelor sau a acoperișului. Însă nu uitați de îmbinarea termoizolației cu ferestrele și ușile, în favoarea elementelor arhitecturale. Locuința ar nevoie de funcționalitate și apoi de estetică.
5. Amplasarea spațiului locativ
Amplasarea construcției și istanța față de drum, vecini, arbori, unele utilități precum fosa septică sau rezervorul de gaz natural, sunt considerente care țin de siguranță. Ele sunt elemente importante pentru viața de zi cu zi. Aici mă refer în primul rând la zgomot. Nu doriți o casă lângă o biserică care bate clopotele tocmai când reușești să ai și tu o zi liberă și să dormi până mai târziu. Sau o intersecție unde se pleacă din pantă și auzi un grup de mașini care turează motoarele să plece de la stop. Același lucru este valabil dacă discutăm despre o cale ferată sau despre o fabrică în spațiu deschis.
Apoi, am putea să considerăm mirosul. Dacă este o casă amplasată lângă o crescătorie de animale sau un abator, probabil că nu o să fie o plăcere să locuiești acolo. Același lucru poate fi spus despre o groapă de gunoi, o fermă, un centrul de reciclare sau orice spațiu unde se ard resturi de orice fel. De mult ori găsim proiecte imobiliare în care s-a investit și care au o calitate acceptabilă la compartimentare, finisaje, fațadă. Problema ar mai rămâne locul unde este amplasat acel complex rezidențial, iar partea dificilă este că nu îți dai seama de aceste probleme dintr-o singură vizită.
În practică, zona se mai schimbă. Ba pentru că se dezvoltă zona, ba pentru că după 10.000 de plângeri se iau măsuri în privința poluării de orice fel. Însă uneori trec 20 de ani până se rezolvă problema. Până atunci îți cresc copii mari și nu vrei să mai stai acolo. Mai sunt și cazuri unde zona nu se schimbă, clădirea rămâne veșnic expusă la poluare, zgomot, vibrații sau mirosuri neplăcute. Sunt multe argumente de considerat pentru amplasarea clădirii, însă am să las asta pentru un alt articol. Vreau să vă vorbesc în acest viitor articol despre cum să alegeți zona pentru locuit.