Pentru a înțelege cum funcționează instalația de distribuție a aerului comprimat va fi nevoie să urmărim aerul. Acesta are un traseu din momentul în care el este aspirat din atmosferă și până când el iese pe cealaltă parte din unealta pneumatică. Acest aer va suferi multe transformări, iar o parte din el va fi chiar pierdut. Aceste pierderi trebuie limitate la maxim, iar locul unde aerul se pierde cel mai des este prin instalații de distribuție greșit proiectate sau executate. Instalația de distribuție a aerului comprimat și execuția lui reprezintă un proiect destul de complex.
Distribuția se referă la faptul că odată ce aerul iese din camera compresorului, el trebuie livrat corect uneltei. În articolul 1n-cu3and – Cum funcționează o instalație de aer comprimat? voi explica ce se întâmplă în camera compresorului. Acum însă, vom discuta despre cum îl ducem în locul în care avem nevoie de el. Voi presupune că se caută distribuția aerului într-o hală sau un atelier. Astfel lucrurile vor avea ceva mai mult sens. Vom adăuga și niște informații suplimentare care vor ajuta la înțelegerea sistemului și la justificarea unor practici.
Cum arată un sistem de distribuție a aerului comprimat?
Sună destul de complex, însă nouă ne trebuie o țeavă de presiune de la compresor, sau de la camera compresorului, sau de la rezervorul de aer comprimat, pe care o ducem la locul unde urmează să utilizăm aerul. Acest loc este de regulă mediul de producție, hala, fabrica, containerul, camera de sablare, etc. Și aici țeava de transport a aerului comprimat întâlnește sistemul de distribuție. Țeava de transport al aerului comprimat, nu trebuie să fie prea groasă. Totul depinde de debitul de aer pe care îl utilizați. Această țeavă de transport are uneori sute de metri, alteori jumătate de metru.
Odată ce ajungem în sistemul de distribuție diametrul va crește. În sistemul de distribuție a aerului comprimat, ne interesează ca debitul total să fie același, dar debitul pe unitatea de supradață să scadă semnificativ. Astfel viteza aerului descrește semnificativ. Toată apa, impuritățile, uleiul, etc. se vor depune și nu vor mai fi antrenate pe țeavă când aerul se mișcă dintr-o direcție în alta. Această țeavă de distribuție trebuie conectată întotdeauna într-o buclă sau mai multe bucle redundante. Astfel, aerul pe unitatea de suprafață este mai mic fără să mărim semnificativ diametrul și implicit cantitatea de material.
Aceastei bucle i se poate pune în construcție o mică pantă. În așa fel încât să existe un punct care colectează toată apa și fluidele blocate la interior. Bucla redundantă se amplasează în partea de sus a încăperii. Unde este protejată de impacturi mecanice, lichide chimice,etc. Ajunge să fie un element scump și merită protejată de accidente stupide care duc la explozii, pierderi ales aerului în cantități mari, oprirea producției pentru o perioadă necunoscută, etc. În imaginea de mai sus puteți observa o buclă simplă, ca exemplu. În realitate bucla este mai mare, plină de coborâri și poate chiar și două surse de aer.
Aerul comprimat din sistemul de distribuție?
Spuneam că țeava de distribuție are cel mai mare diametru din tot sistemul. Pentru că are un diametru mai mare, ea are și o grosime mai mare a peretelui. Pe măsură ce diametrul țevii crește, va crește și grosimea peretelui. Acest lucru este valabil când presiunea calculată rămâne constantă. Această țeavă este dispusă în buclă, adică este un inel. Nu recomand un sistem de distribuție care nu este conectat în buclă. Are legătură cu siguranța și cu felul în care forțele sunt distribuite în momentul când sistemul suferă șocuri mecanice. Acest șoc există de fiecare dată când utilizați aerul comprimat.
Din bucla de distribuție, urmează să avem niște coborâri, în fiecare loc unde avem nevoie de aer. Aceste coborâri nu sunt altceva decât niște ieșiri ale aerului din sistem. Vom avea două tipuri de ieșiri. Unele spre uneltă și unele pentru scurgere. În camera compresorului vom avea un uscător de aer, dar el nu va putea scoate toată apa din aer. În imaginea de mai jos avem o poză din ”camera” compresorului. Țeava portocalie urcă în sus și apoi merge în jos. Motivul pentru care nu a mers direct în jos este că se dorește lăsarea apei în țeava orizontală. Țeava nu face parte dintr-un sistem de distribuție. Dar se aplică același principiu. 
Aceste coborâri, care sunt defapt niște urcări și coborâri, trebuiesc făcute ori peste tot, ori de câte ori are sens. Aveți nevoie de o mică pantă a țevii din care se pleacă și de un teu care scurge apa, automatizat sau manual. Acel teu este mufat în sistem la fel ca o țeavă de apă, nu se mai duce în sus ca apoi să coboare. Ne interesează ca acea țeavă de scurgere să capteze toată apa. Dacă amplasați o scurgere la rezervor, una înainte să ajungă în buclă, una la buclă și una lângă mufa de conectare a furtunului, atunci puteți fi sigur că o să scăpați de fluide nedorite pe rețeaua de distribuție a aerului comprimat. Deci minim patru scurgeri.
Ramificațiile sistemului de distribuție
Spuneam că din bucla redundantă, care se mai numește și principală, se ramifică două tipuri de țevi. Despre primul tip am discutat un pic mai sus și era cel mai important tip de ramificație pentru că acolo se conectează unelta pneumatică. Al doilea tip de țeavă, spuneam că este legat de drenarea inelului de distribuție. În imaginea de mai jos avem o țeavă de drenaj dintr-un sistem executat cam incorect. În primul rând este incorect executat pentru că folosește țevi PPR cu inserție de aluminiu și nu sunt alegerea potrivită. Voi înlocui această propoziție cu un articol despre materialele din care ar trebui confecționată țeava de aer comprimat.
A doua problemă este că țeava principală nu are un diametru suficient de mare. Acel teu de scurgere a apei condensate, va putea să capteze apa dacă viteza fluidului este mică. În teorie s-a făcut scurgerea, dar sistemul nu va funcționa chiar corect. Aș mai adăuga că țevile trebuiesc susținute mai bine și mai des cu suporți mecanici. Observăm că majoritatea instalațiilor de acest fel au culoarea albastru deschis. Ajută să marcăm țeava și cu un abțipild pe care scrie Aer Comprimat.
Vorbind tot de imaginea de mai sus, la capătul acestei țevi o să avem un ventil sau o valvă de drenaj. Această valvă va drena apa reziduală din sistem. Este automată și se poate programa. Sunt multe sisteme care fac același lucru. Eu unul prefer valvele manuale pentru că sunt semnificativ mai ieftine. Îmi place să amplasez această valvă la câțiva centimetri de butelia de argon. Când închid gazul la butelie îmi aduc aminte să drenez și apa din țeava de drenaj. A uita să drenezi sistemul poate costa foarte mulți bani și se întâmplă mai des decât credeți.
comments title